Ce este si cum se manifesta oscilopsia sau vederea oscilanta?

Oscilopsia se caracterizeaza prin senzatia ca mediul inconjurator se afla permanent intr-o miscare atunci cand este, de fapt, stationar.

Oscilopsia este de obicei un simptom al unor tulburari ce afecteaza motilitatea ochilor sau capacitatea acestora de a stabiliza imaginile, in special in timpul miscarii. In continuare sunt prezentate mai multe informatii despre oscilopsie, inclusiv cauzele, simptomele frecvente si modalitatile de tratament asociate.

Oscilopsia apare de obicei ca urmare a unor boli care afecteaza miscarea ochilor sau modifica modul in care parti ale ochiului, ale urechii interne si ale creierului stabilizeaza imaginile si mentin echilibrul. Adesea, oscilopsia este corelata cu anumite tipuri de nistagmus, acesta din urma fiind caracterizat de miscari anormale si involuntare ale ochilor.

Afectiunile care afecteaza anumite portiuni ale creierului, in special cerebelul sau sistemul motor ocular, sunt o cauza frecventa a oscilopsiei. Sistemul motor ocular implica o serie de procese biologice care mentin imaginile stabile atunci cand capul sau ochii se misca. Deteriorarea acestui sistem tinde sa afecteze vederea si sa faca sa para ca lumea este mereu in miscare, in special atunci cand o persoana isi schimba pozitia capului sau se misca.

Unele dintre cele mai frecvente afectiuni pe care expertii le-au asociat cu oscilopsia sunt afectiunile neurologice, precum convulsiile, scleroza multipla si accidentul vascular cerebral. Acesta din urma poate produce fenomene de tipul oscilopsiei, deoarece afecteaza musculatura ochilor.

De asemenea, traumatismele cranio-cerebrale pot fi insotite de leziuni care sa produca oscilopsie, mai ales cand este vorba despre leziunile cerebrale vestibulare bilaterale.

Alte cauze ale acestei tulburari sunt reprezentate de afectiunile care provoaca inflamatie la nivel cerebral, cum ar fi meningita si tumorile. Totusi, exista si boli care afecteaza urechea interna, dar produc oscilopsie, iar un exemplu este boala Meniere. In plus, unii oameni se nasc cu afectiuni care produc vedere oscilanta, dar majoritatea o dezvolta mai tarziu in viata.

Specialistii din domeniul medical descriu oscilopsia ca fiind senzatia de a percepe miscarea oscilanta a mediului. Conform acestei afirmatii, majoritatea persoanelor cu aceasta tulburare se confrunta cu o vedere distorsionata si cu sentimentul ca lumea se misca permanent, chiar si atunci cand este stationara. Aceasta senzatie poate produce imagini incetosate, care sar, se balanseaza sau tremura.

Senzatiile vizuale traite de persoanele cu oscilopsie pot provoca dezorientare, greata, vertij, probleme de miscare (mers, condus etc), probleme de echilibru si de coordonare, tulburari de concentrare si chiar frustrare si stres. In plus, exista un risc mare de accidentare, prin caderi sau loviri de diferite obiecte.

Deoarece majoritatea cazurilor de oscilopsie apar cel putin partial din cauza unor probleme de stabilizare a imaginilor, multi oameni o experimenteaza cel mai mult atunci cand se misca.

Simptomele vor incepe adesea in timpul miscarii si vor inceta cand miscarea se opreste. Cu toate acestea, in cazuri rare, simptomele pot surveni chiar si atunci cand persoana in cauza sta intinsa sau asezata sau chiar atunci cand sta in picioare. De asemenea, se poate manifesta doar in anumite pozitii ale corpului, dar acest lucru ar putea varia de la individ la individ.

Oscilopsia se dezvolta de cele mai multe ori ca o manifestare a unei alte afectiuni de baza. In prezent, nu exista modalitati specifice de a trata oscilopsia ca o afectiune in sine, astfel incat tratamentul va depinde de cauza ce sta la baza sa.

Nistagmusul este o tulburare in care ochii sufera anumite miscari involuntare. Oscilopsia poate fi provocata de nistagmus, iar tratamentul aferent ar putea include ochelari sau lentile de contact speciale, medicamente sau chiar interventii chirurgicale. De asemenea, consumul de alcool si droguri trebuie stopat (daca este cazul).

Diferite tipuri de terapii vizuale pot ajuta la tratarea afectiunilor care provoaca miscari neregulate sau necontrolate alte ochilor, precum nistagmusul. Terapia vizuala este in general eficienta in reducerea sau chiar rezolvarea completa a oscilopsiei. Exista si momente in care terapiile ce implica relaxarea pot ajuta pe cineva cum sa isi gestioneze mai eficient simptomele oscilopsiei.

Terapia vizuala optometrica este una din variantele recomandate, aceasta implicand efectuarea de exercitii progresive sub indrumarea unui specialist. Aceste exercitii ajuta la reducerea disconfortului si la imbunatatirea abilitatilor vizuale. De exemplu, expertii pot recomanda citirea unor texte folosind diferite instrumente, cum ar fi filtre sau lentile terapeutice. In mod alternativ, o persoana poate fi pusa sa citeasca un text in timp ce sta pe un plan ce se balanseaza.

In ceea ce priveste medicamentele, acestea sunt prescrise in putine cazuri de oscilopsie produsa de nistagmus. Cu toate acestea, studiile de specialitate au descoperit ca unele afectiuni ce produc oscilopsie pot raspunde la medicamente care blocheaza tipurile de acid gamma-aminobutiric (GABA).

Adaptarea reprezinta un element ce poate fi de ajutor, deoarece exista cazuri in care creierul poate invata cum sa se adapteze la oscilopsie. Bebelusii care sufera de diferite afectiuni congenitale ce produc vedere oscilanta se pot adapta la aceasta in timpul dezvoltarii neuronale, dar vederea lor poate avea inca alte tulburari.

Cu toate acestea, creierul nu se poate adapta daca simptomele fluctueaza in timp. Mai mult, cazurile de oscilopsie produsa de leziuni severe sau ireversibile ale creierului sunt, de obicei, permanente.

Exista si cazuri in care vederea oscilanta nu va raspunde la tratamentul pentru cauza de baza. De asemenea, exista momente in care cauza nu este cunoscuta, iar tratamentele oferite nu au efect. In toate aceste cazuri, optiunile de tratament sunt extrem de limitate, considerandu-se ca oscilopsia este permanenta.

Persoanele cu probleme de vedere de orice fel, mai ales neexplicate, ar trebui sa discute cat mai curand cu medicul. Daca o persoana simte ca mediul din jur se misca constant sau sufera de ameteli inexplicabile, probleme de echilibru sau dezorientare, medicul trebuie informat. Oscilopsia are adesea o asociere cu afectiuni care se pot agrava fara un tratament timpuriu eficient. Ignorarea acestei situatii este grava, deoarece riscul de ranire creste semnificativ, in principal din cauza faptului ca vazul si echilibrul sunt afectate.

Oscilopsia este un simptom al unor afectiuni medicale de baza. Drept urmare, nu exista o metoda specifica de diagnostic pentru vederea oscilanta. Cu toate acestea, medicii specialisti pot diagnostica motivul care sta la baza oscilopsiei.

Pentru a incepe acest proces, medicii trebuie sa se informeze cu privire la debutul, frecventa si factorii declansatori ai vederii oscilante. De asemenea, pot fi necesare diferite investigatii medicale care sa ajute la punerea diagnosticului, cateva dintre acestea fiind exemplificate de examene neurologice, scanari IRM si CT, sonografii, audiograme, analize de sange si urina si chiar testari psihologice.

Factorii de risc comuni pentru dezvoltarea oscilopsiei includ leziunile si tumorile de la nivelul creierului sau ochilor, consumul de alcool sau droguri, dar si urmarea de tratamente anti-epileptice sau pe baza de litiu sau aminoglicozide. De asemenea, deficitul de vitamina B12 poate ridica riscul, impreuna cu istoricul familial de boli oculare, in special nistagmus.

Multe afectiuni diferite care afecteaza vederea sau sistemul nervos central au legaturi cu vederea oscilanta sau chiar o pot provoca. Astfel, afectarea vestibulara bilaterala, nistagmusul, accidentul vascular cerebral si convulsiile sunt cel mai frecvent incriminate. Pe langa acestea, leziunile suferite la nivelul capului, tumorile cerebrale si leziunile nervoase se pot insoti de oscilopsie.

Exista si alte motive pentru care o persoana poate experimenta vederea oscilanta, iar acestea includ encefalopatia Wernike, intoxicatia cu litiu, malformatiile craniocervicale, encefalitele, infectia cu HIV si hepatitele. Chiar si bolile Meniere sau Creutzfeldt-Jakob pot fi incriminate, astfel incat vizita la medic este foarte importanta. Fara un diagnostic corect si realizat in timp util tratamentul ar putea fi inutil.

Bibliografie:
Boyd, K. (2019). Nystagmus causes. aao.org/eye-health/diseases/nystagmus-cause
Ciuffreda, K. J.,et al.(2017). Some thoughts on oscillopsia: A perspective. cdn.ymaws.com/www.covd.org/resource/resmgr/vdr/VDR_3_4/VDR_3_4_ciuf.pdf
Differential diagnosis of oscillopsia. (n.d.). n.neurology.org/highwire/filestream/130336/field_highwire_adjunct_files/0/E1.doc
Gold, D. R. (2018). Oscillopsia: A common symptom of bilateral vestibular loss [Video file]. collections.lib.utah.edu/details?id=1213442
Oscillopsia. (n.d.). dictionary.apa.org/oscillopsia
Randall, D.,et al.(2018). Simulation of oscillopsia in virtual reality. bioj-online.com/articles/10.22599/bioj.112/
Shupert, C. L. (n.d.). Oscillopsia. advocurenf2.org/nf2-signs-and-symptoms/oscillopsia/
Straube, A.,et al.(2012). Nystagmus and oscillopsia. onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1111/j.1468-1331.2011.03503.x
Tilikete, C., & Vighetto, A. (2011). Oscillopsia: Causes and management. pdfs.semanticscholar.org/9fe2/009111e6ca7f440d336171dad08e09189cda.pdf
What is vision therapy? (n.d.) covd.org/page/vision_therapy